Suedia și Belgia doresc să discute despre introducerea unei limite la nivelul UE privind numărul de copii concepuți de la un singur donator de spermă, pentru a preveni incestul involuntar și traumele psihologice ale generațiilor viitoare, scrie Politico.
Nașterile prin donatori sunt în creștere în întreaga Europă, pe fondul scăderii ratei fertilității și al accesului tot mai larg la reproducerea asistată, inclusiv pentru cuplurile de același sex și femeile singure. Însă, întrucât multe țări se confruntă cu dificultăți în recrutarea unui număr suficient de donatori locali, băncile comerciale de celule criogenate transportă din ce în ce mai mult celule reproductive, cunoscute sub numele de gameți (spermă sau ovule), peste granițe, uneori de la același donator către mai multe țări.
Majoritatea țărilor din UE au limite naționale privind numărul de copii care pot fi concepuți de la un singur donator – de la unul în Cipru la 10 în Franța, Grecia, Italia și Polonia. Cu toate acestea, nu există nicio limită pentru donațiile transfrontaliere, ceea ce crește riscul apariției unor potențiale probleme de sănătate legate de un singur donator, precum și impactul psihologic asupra copiilor care descoperă că au zeci sau chiar sute de frați vitregi.
Suedia, susținută de Belgia, va ridica această problemă în fața miniștrilor UE vineri, în speranța de a împiedica generațiile viitoare să se căsătorească cu frați vitregi și de a reduce riscul de boli ereditare. „Această problemă a rămas nerezolvată prea mult timp”, a declarat pentru Politico un oficial belgian, care a dorit să rămână anonim pentru a putea vorbi liber, adăugând că „o limită internațională este un prim pas în direcția cea bună”.
O limită ar împiedica conceperea unui număr mare de copii de la același donator, reducând riscul de boli ereditare și de a devebni un cuplu fără să știe că sunt frați vitregi. „Nu vrem ca frații vitregi genetici să... întemeieze familii”, a declarat Carolina Östgren, cercetătoare la Consiliul Național Suedez pentru Etică Medicală, pentru Politico.
Consiliul de etică din Suedia a început să analizeze această problemă în 2023, în urma unui articol publicat în ziarul Dagens Nyheter, care a relatat că clinicile suedeze vând spermă donată în străinătate, ceea ce poate duce la situația în care un donator să devină tată a peste 50 de copii.
În Suedia, fiecare donator poate face donații doar pentru șase cupluri. Cu toate acestea, nu există restricții privind numărul de copii pe care un donator îi poate avea în diferite țări. Iar clinicile profită de acest lucru pentru a depăși limitele naționale.
Afaceri în plină expansiune, riscuri crescânde
Unele criobănci – bănci de spermă și ovule – își stabilesc propriile limite voluntare pentru numărul maxim de familii sau copii pe donator. Clinica de fertilitate menționată în articolul din Dagens Nyheter avea o limită voluntară de 25 de familii în întreaga lume pe donator; cu toate acestea, deși donatorii erau informați despre exporturi, mulți părinți beneficiari nu știau că copiii lor ar putea avea până la 50 de frați vitregi.
Un caz recent – un donator cu o genă rară care provoacă cancer, a cărui spermă a fost utilizată pentru a concepe cel puțin 67 de copii, dintre care 10 au fost diagnosticați cu cancer – „este un alt exemplu al motivului pentru care trebuie să reglementăm acest aspect la nivel internațional”, a spus Östgren.
Un purtător de cuvânt al European Sperm Bank, una dintre cele mai mari bănci de crioconservare din blocul comunitar, care furnizează donații de spermă și ovule către 80 de țări, a declarat pentru Politico că donatorii sunt supuși unor controale medicale amănunțite și unor verificări ale antecedentelor familiale. Din punct de vedere medical, alegerea unui donator este, în general, mai sigură decât concepția naturală, a susținut purtătorul de cuvânt. Cu toate acestea, aceste screeninguri nu ar fi detectat mutația genică TP53 care provoacă cancer și care era prezentă la donator.
„Nu poți fi niciodată 100% sigur că ai detectat totul”, a declarat într-un răspuns scris Peter Reeslev, șeful Fertility Consultancy, cu sediul în Danemarca, care oferă consultanță internațională clinicilor de fertilitate. „Registrul centralizat poate sprijini și limita numărul de descendenți ai donatorilor, dar este naiv să ne imaginăm că nu vor apărea boli în rândul copiilor concepuți prin donare.”
„Nu putem secvenția întregul genom al tuturor donatorilor de spermă – nu susțin acest lucru”, a declarat pentru The Guardian Edwige Kasper, biolog la Spitalul Universitar din Rouen, Franța, care a prezentat cazul donatorului cu risc de cancer la conferința anuală a Societății Europene de Genetică Umană de la Milano. „Dar aceasta este o răspândire anormală a bolilor genetice. Nu toți bărbații din Europa au 75 de copii.” În medie, un bărbat european are unul sau doi copii. Dar, prin donații, numărul poate crește până la 550 de copii, cum este cazul unui donator de spermă olandez căruia i s-a interzis să mai doneze.
Atenție la limită!
Băncile de criogenare avertizează că limitele prea stricte ar putea reduce oferta, care este deja insuficientă. European Sperm Bank a susținut că doar 3-5% dintre bărbații care încep procesul de selecție sunt aprobați, avertizând că, dacă limitele familiale sunt stabilite la un nivel prea scăzut, acest lucru ar duce la creșterea costurilor de screening și a timpilor de așteptare, ceea ce ar putea exclude potențialii părinți.
Băncile de criogenare utilizează un singur donator pentru a concepe cât mai mulți copii posibil, deoarece costul unitar este mai mic, a spus Östgren. European Sperm Bank limitează la 75 numărul potențialilor părinți care pot utiliza un singur donator, ceea ce înseamnă că un donator poate deveni tatăl a sute de copii.
Prețul unei fiolete de spermă de unică folosință variază între 700 și 1.100 de euro. Dar această bancă oferă potențialilor părinți și posibilitatea de a opta pentru un donator exclusiv, ceea ce înseamnă că nicio altă familie nu va primi sperma acestuia. Însă acest serviciu are un cost. Taxele de screening ar fi distribuite între un număr mai mic de familii, ceea ce ar crește prețul, a declarat Banca Europeană de Spermă într-un răspuns scris, fără a preciza o valoare.
Dar această logică nu este acceptată de specialiștii în etică. „Nu poți spune că este mai ieftin și că de aceea ar trebui să o facem”, a spus Östgren. „Trebuie să luăm în considerare și alți factori în afară de logica comercială.”
Preocupările depășesc riscurile ereditare pentru sănătate și posibilitatea incestului. Datorită creșterii popularității testelor ADN pentru consumatori și a rețelelor sociale, persoanele concepute prin donatori descoperă acum zeci, uneori sute, de frați vitregi în întreaga lume.
„Impactul psihologic al descoperirii faptului că ai zeci de frați și surori vitrege în Europa sau chiar în întreaga lume are un impact enorm”, a declarat oficialul belgian. „Lumea devine din ce în ce mai mică. Oamenii se caută, se găsesc mai repede.”
Consultantul în fertilitate Reeslev a fost de acord că „datorită schimbărilor în platformele de comunicare și transparenței, de exemplu testele ADN, a sosit momentul pentru o limitare a donatorilor de spermă la nivel european”.
În unele țări, identitatea donatorului este păstrată secretă, cu excepția cazului în care copilul suferă de afecțiuni grave. Alte țări permit copiilor concepuți prin donare să afle cine este donatorul de la o anumită vârstă, cuprinsă între 15 și 18 ani. Unele țări, precum Danemarca, permit donatorului să aleagă dacă dorește să rămână anonim sau să-și dezvăluie identitatea.
Belgia dorește să elimine opțiunea anonimatului. „De asemenea, susținem crearea unui registru central european al donatorilor și eliminarea anonimatului”, a declarat oficialul. „Este vorba despre dreptul copilului de a-și cunoaște părinții.”
Argumente în favoarea unei acțiuni la nivelul UE
Pentru a atrage atenția asupra acestor probleme, în martie anul acesta, Suedia, împreună cu consiliile de etică din Norvegia, Finlanda și Danemarca, a publicat un raport comun în care solicita UE să discute problemele legate de donațiile internaționale.
Apelul lor a fost auzit.
„Suntem foarte bucuroși că se ia în serios această problemă și că se discută la un nivel mai larg, la nivel european”, a declarat Östgren.
European Sperm Bank speră, de asemenea, că discuțiile ministeriale vor conduce la armonizarea numărului maxim de familii per donator și la crearea unui registru central al donatorilor la nivelul UE, pentru a asigura trasabilitatea pe termen lung și accesul securizat la informații vitale despre donatori.
Acest lucru se datorează faptului că noua reglementare a UE privind substanțele de origine umană, care va intra în vigoare în 2027, deși reprezintă un pas înainte în armonizarea normelor și standardelor actuale, care variază foarte mult, nu introduce o limită la nivel de bloc pentru numărul de familii și un registru central al donatorilor.
Între timp, Östgren consideră că o decizie a UE ar fi un prim pas către elaborarea unor orientări la nivel mondial. „Sperma este exportată ... în întreaga lume”, a declarat Östgren.
Editor : B.E.
