Echidna din Australia, un mamifer atipic care depune ouă, a cunoscut o evoluţie biologică „extrem de rară” începând cu un strămoş al său care trăia în apă, au anunţat autorii unui nou studiu ştiinţific ce a fost publicat marţi, informează AFP și Agerpres.
Înzestrate cu gheare puternice, ţepi şi nasuri lungi foarte sensibile, echidnele, care ating o lungime de câteva zeci de centimetri, sunt bine adaptate la o viaţă bazată pe scormonirea pământului în zone acoperite de tufişuri.
Însă o echipă de oameni de ştiinţă australieni şi internaţionali consideră că multe dintre caracteristicile neobişnuite ale echidnei s-au dezvoltat cu milioane de ani în urmă, când strămoşii săi trăiau în apă.
„Este vorba despre un mamifer semi-acvatic care a abandonat apa pentru o existenţă terestră”, a explicat paleontologul Suzanne Hand, de la Universitatea New South Wales din Sydney.
„Este un eveniment extrem de rar, dar credem că acest lucru s-a întâmplat la echidne”, a adăugat ea, potrivit studiului publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), revista oficială a Academiei Naţionale de Ştiinţe din Statele Unite.
Echidnele şi o altă specie australiană, ornitorincul semi-acvatic, ar fi evoluat dintr-un strămoş comun, denumit Kryoryctes cadburyi, care a trăit în Australia în urmă cu peste 100 de milioane de ani. Cercetătorii au studiat singurul fragment osos cunoscut până în prezent şi care provine de la acel strămoş, descoperit printre mai multe fosile la Dinosaur Cove, în sudul Australiei, în urmă cu aproximativ treizeci de ani.
Oasele ornitorincilor sunt similare cu cele ale acestui strămoş, a explicat Suzanne Hand, având o structură groasă şi grea care servea drept balast pentru scufundări.
În comparaţie, pereţii osoşi ai echidnelor sunt foarte subţiri, ceea ce le permite să meargă mai uşor pe uscat.
Acest lucru indică faptul că echidnele sunt descendentele unui strămoş care a trăit în apă, dar a evoluat pentru a trăi pe uscat, conform rezultatelor noului studiu.
Mamiferele preistorice au trecut mult mai frecvent de la viaţa pe uscat la viaţa în apă, a subliniat Suzanne Hand, citând cazul focilor, al balenelor, al delfinilor şi al dugongilor.
Cercetătorii notează că aceste rezultate par să fie confirmate de alte câteva caracteristici ale echidnei.
Membrele inferioare ale acestui animal, orientate spre înapoi şi care îl ajută să deplaseze movilele de pământ, ar fi putut să se fi dezvoltat mai întâi ca un fel de „cârmă” care îl ajuta pe strămoşul echidnei să navigheze în cursuri de apă rapide, a adăugat Suzanne Hand.
Echidnele şi ornitorincii sunt monotreme, un grup rar de mamifere care depun ouă, dar îşi alăptează puii.
„Sperăm să descoperim şi alte monotreme ancestrale care ne vor ajuta să descifrăm istoria acestui grup fascinant de mamifere”, a declarat Michael Archer, coautor al studiului.
Editor : B.E.
