Uniunea Europeană are în vedere continuarea procesului de aderare cu Republica Moldova, lăsând în urmă Ucraina, în contextul în care Ungaria blochează eforturile de aderare ale Kievului, transmite pagina de limbă engleză a Radio Europa Liberă.
Într-un interviu acordat Radio Europa Liberă pe 28 aprilie, în timpul unei vizite la Praga, ministrul UE pentru extindere, Marta Kos, a declarat că nu poate exclude o „decuplare” a celor două țări chiar din iunie, când se așteaptă ca o serie de decizii privind extinderea să fie luate la Bruxelles.
„Discutăm deja cu statele membre ce să facem, pentru că niciun stat membru nu se opune începerii deschiderii primului grup (de capitole de aderare) cu R. Moldova”, a spus ea, menționând opoziția Ungariei față de aderarea Ucrainei.
Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, și Ucraina, sfâșiată de peste trei ani de război declanșat de invazia la scară largă a Rusiei, au avansat până acum umăr la umăr în procesul de aderare la UE.
Ambele au solicitat aderarea la blocul comunitar la scurt timp după ce mii de soldați ruși au trecut în Ucraina la începutul anului 2022. Anul trecut, cele 27 de state membre ale UE le-au dat ambelor state undă verde pentru începerea negocierilor de aderare.
Negocierile cu Kievul, însă, au stagnat din cauza Budapestei, care insistă pentru îmbunătățirea drepturilor minorității vorbitoare de limbă maghiară din Ucraina.
Întrucât toate deciziile privind extinderea UE necesită unanimitate, Ungaria poate ține Ucraina în afara blocului comunitar atât timp cât consideră necesar.
Decuplarea țărilor care concurează pentru intrarea în blocul comunitar a mai fost făcută și înainte.
În septembrie 2024, UE a decis să înceapă negocierile cu Albania, lăsând în urmă Macedonia de Nord, întrucât Skopje rămânea implicată în dispute bilaterale cu Bulgaria, stat membru al UE, privind drepturile minorităților.
Calitatea de membru pentru Republica Moldova, în acest deceniu
În timpul interviului, Kos, care a devenit comisar pentru extindere în decembrie 2024, a declarat că există chiar posibilitatea ca Moldova să devină stat membru până la încheierea mandatului său, în 2029.
Ea a spus că ar fi considerat un „eșec dacă nu vom primi nou-veniți în UE în perioada actualei Comisii Europene”.
Încrezătoare că Albania și Muntenegru, ambii lideri din Balcanii de Vest, ar putea deveni țări UE în următorii trei sau patru ani, Kos a lăsat calea deschisă și Chișinăului.
„Moldova este cu adevărat o elevă bună în tot grupul. Ei simt cu adevărat acest moment istoric”, a spus ea.
„Și acesta este un lucru pe care probabil nu l-am mai văzut până acum, pentru că este un proiect de pace, pentru că vor să aparțină comunității de valori și democrație. Sunt dispuși să facă tot posibilul.”
Kos a declarat că este regretabil faptul că Budapesta face politică cu statutul de membru al Ucrainei, mergând până la organizarea unui referendum consultativ privind aderarea Ucrainei la UE, în care guvernul condus de Fidesz, prietenos cu Moscova, s-a pronunțat împotriva aderării Kievului la club.
„Ucraina a făcut destule, vă pot spune din experiența mea personală, pentru căam facilitat dialogul dintre Ungaria și Ucraina. Și au fost multe puncte, iar Ucraina este dispusă să le îndeplinească pe toate. Dar acest lucru nu este suficient pentru Ungaria”, a spus Kos.
Noi discuții cu Georgia?
Într-un semn de aluzie la un alt candidat la aderare a cărui candidatură a eșuat, Kos a sugerat că ar putea fi momentul să se reia treptat legătura cu guvernul de la Tbilisi.
Georgia a depus, de asemenea, cererea de aderare la UE în 2022 și a primit statutul de candidat un an mai târziu.
Însă alegerile parlamentare din octombrie, remarcate de observatorii occidentali ca fiind marcate de nereguli, și o legislație controversată, cum ar fi o lege a agenților străini, similară cu cea folosită de Rusia pentru a înăbuși societatea civilă, au forțat Bruxelles-ul să suspende candidatura micii republici din Caucazul de Sud.
Bruxelles-ul a decis, de asemenea, să înghețe fondurile UE alocate guvernului, să reinstaureze obligativitatea vizelor pentru deținătorii de pașapoarte diplomatice georgiene și să suspende contactele la nivel înalt.
„Cel mai simplu mod este să nu vorbim... Dar discutăm cu multe alte țări din lume care nu au statut de candidat”, a spus Kos, menționând că Turcia, căreia i s-a înghețat statutul de candidat din 2019, a reluat dialogul la nivel înalt.
„Am avut o [discuție] despre economie și plănuim o alta despre migrație”, a spus ea.
Când a fost întrebată dacă se preconizează că ceva similar se prefigurează și pentru Tbilisi, ea a adăugat: „Cred că ar trebui să fim atenți, poate nu la cel mai înalt nivel de la început sau poate începând de la nivelul inferior, și apoi să vedem cum am putea explora acest lucru.”
Editor : Ș.R.
