Grecia implementează măsurile cerute de creditori. Băncile se redeschid astăzi

Care sunt șansele ca regimul de la Teheran să fie răsturnat. Explicațiile lui Carmen Gavrilă, expertă în Orientul Mijlociu

Tratamente inumane și abuzuri fizice la Spitalul Săpoca. Consiliul de Monitorizare a chemat poliția după o vizită neanunțată

Noi măsuri împotriva corupției. Interdicție pentru funcționarii publici din China să ia masa în oraş în grupuri de peste 3 persoane

Ce spune Ludovic Orban despre o posibilă revenire a sa în Partidul Național Liberal

Ludovic Orban critică PSD și afirmă că „nu este un partener sigur pentru guvernare”. Ce spune despre varianta rocadei guvernamentale

Premieră în sistemul de protecție față de agresori: Doi copii din Arad au cerut ordin de protecție împotriva propriilor părinți

Un primar PSD aruncă cu bani la o petrecere cu manele de zilele comunei: „30 de milioane de la mine pentru voi, tată-ă-ă, fără număr”

Rețea internațională de droguri pe dark net, destructurată: peste 600.000 de utilizatori. Ce probe au fost ridicate din România

Percheziții DNA la Primăria Iași. Procurorii verifică angajările și activitatea biroului de resurse umane

Grecia se pregăteşte pentru şocul fiscal al modificării TVA. Taxa creşte până la un plafon general de 23%, cu doar câteva excepţii. Medicamentele şi cărţile vor avea în continuare un TVA de 6 procente. În cazul alimentelor de bază şi facturilor la apă şi energie, taxa va fi de 13%, în timp ce pentru produsele procesate, restaurante, transport public şi alte servicii se va aplica plafonul general.

Şi taxa aplicată serviciilor hoteliere, taxate acum cu 6 procente, creşte din toamnă, până la 13%. Din aceste majorări, Guvernul elen estimează că va obţine venituri de 795 de milioane de euro anul acesta şi aproape triplu anul viitor.

„Vom fi obligaţi să ne plătim datoriile, aşa că trebuie să ne obişnuim cu aceste măsuri. Nu există o altă soluţie. Eu nu am votat acest Guvern, dar acum sunt de partea lui. Cred cu toată tăria în necesitatea acestor măsuri”, spune un grec.

O altă noutate este deschiderea magazinelor şi duminica. Angajaţii vizaţi s-au declarat total împotriva unei astfel de schimbări, dar cetăţenii cred că este binevenită.

„Toţi ceilalţi europeni pot merge la cumpărături duminica, numai noi nu putem. Cine se cred oamenii ăştia? Peste tot se lucrează şi duminica. Şi eu, când eram angajată, lucram indiferent ce zi a săptămânii era şi aveam şi ture de noapte”, spune o femeie.

Majorarea taxei pe valoarea adăugată este primul semnal credibil în ochii Occidentului că Grecia ia în serios cerinţele creditorilor internaţionali. Acest pas o aduce mai aproape de începerea negocierilor pentru un nou pachet de ajutor financiar, al treilea în decurs de patru ani. Dar până la definitivarea acestui acord, Grecia trebuie să primească rapid un împrumut intermediar de 7 miliarde de euro.

Are nevoie de aceşti bani pentru a achita o datorie neonorată la începutul lunii către Fondul Monetar Internaţional, în valoare de două miliarde de euro, şi pentru a efectua o plată de 4,2 miliarde de euro către Banca Centrală Europeană.

Una dintre puţinele veşti bune pentru greci este redeschiderea băncilor. Cu toate acestea, vor rămâne valabile restricţiile pentru retragerile în numerar: nu mai mult de 420 de euro pe săptămână.

Angela Merkel ia în calcul o restructurare uşoară a datoriei Greciei

Cancelarul german Angela Merkel ia acum în calcul o restructurare uşoară a datoriei Greciei. O tăiere este însă exclusă, deoarece încalcă legislaţia europeană, consideră liderul de la Berlin.

Angela Merkel, cancelarul Germaniei: „O tăiere clasică, de 30-40% din datorii, nu poate exista într-o uniune monetară. Poate exista în afara unei uniuni monetare, dar nu în cadrul unei uniuni monetare. Gândiţi-vă ce s-ar întâmpla cu statele din Zona Euro care au o datorie mai mare decât grecii, am ajunge la o situaţie fără speranţă”.

Pe de altă parte, preşedintele francez Francois Hollande susţine că spiritul european a învins în cazul crizei greceşti şi că acum Zona Euro trebuie să treacă la următoarea etapă. Liderul de la Elysee crede că nu "prea multă Europă" face rău, ci prea puţină, idee preluată de la mentorul său, fostul preşedinte al Comisiei Europene, Jacques Delors, a treia persoană care va primi titlul de "Cetăţean de onoare al Europei".

„Europa şi-a lăsat instituţiile să slăbească şi cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene se chinuie să se pună de acord cum să înainteze. Nu putem să ne oprim aici. Preiau ideea oferită de Jacques Delors a unui Guvern al Zonei Euro, la care adaug ideea unui buget şi a unui Parlament care să garanteze control democratic”, susţine liderul francez.