Rusia produce în acest moment într-un singur an un număr de tancuri aproape egal cu cel din dotarea întregii armate germane. În următorii trei ani, industria rusă va produce aproape tot atâtea blindate câte se află în prezent în dotarea Germaniei, Franței și Regatului Unit. Astfel, conform datelor publicate într-un studiu făcut de Conflict Intelligence Team (CIT), un centru ucrainean de analize militare și strategice, pe porțile principalei fabrici de blindate din Rusia au ieșit în ultimul an între 250-300 de tancuri T-90M, cel mai modern din dotarea armatei ruse. Concomitent, conform estimărilor realizate de experți independenți OSINT, Federația Rusă încă mai dispune de vasta moștenire lăsată de fosta armată sovietic, păstrată în zecile de depozite mari de armament și centre de reparații, unde se află mii de blindate: o parte din acestea sunt modernizate și trimise la unitățile noi formate, iar cele care nu pot fi recondiționate sunt folosite pentru piese de schimb.
În acest moment, în Rusia există două fabrici principale de tancuri: Uralvagonzavod și Omsktransmaș. Dintre acestea, doar uzina de la Uralvagonzavod, situată lângă Nijnîi Taghil, regiunea Sverdlosk (în zona munților Urali,) se produc, efectiv, tancuri: conform estimărilor ucrainene, în 2024, aici au ieșit pe porțile fabricii între 250 și 300 de tancuri „noi”, de tip T-90M.
Conform studiului CIT, nu se știe - cel puțin din surse deschise - câte din aceste blindate sunt construite, efectiv, de la zero, și câte sunt modele mai vechi de T-90, recondiționate și aduse la standardul „M”.
Rata pierderilor armatei ruse în Ucraina e în scădere. Rusia încă mai dispune de resurse militare pentru „mulți ani de acum înainte”
Înainte de declanșarea invaziei asupra Ucrainei, la începutul lui 2022, armata rusă tocmai recepționase până la 85 de tancuri T-90M, care se adăugau celor circa 370-380 de modele T-90 mai vechi.
În 2023, conform estimărilor ucrainene, producția la Uravagonzavod a crescut la 140-180 de astfel de modele noi, pentru ca cifra asă ajungă la maximum 300, în 2024.
Ucrainenii estimează că Rusia a produs, de la începutul războiului, în jur de 540-630 de tancuri moderne T-90M. Cifra include atât modelele construite de la zero, cât și pe cele mai vechi, upradate.
În baza informațiilor din surse deschise, armata rusă a pierdut în războiul ucrainean cel puțin 130 de tancuri T-90M - în jur de 15% din totalul pierderilor de tancuri confirmate vizual.
„Dacă luăm în considerare o scădere a pierderilor suferite în 2025, ca urmare a folosirii mai puțin excesive a tancurilor, rata producției actuale de tancuri va permite Rusiei să-și mențina actuala structură de blindate pentru mai mulți ani, de acum înainte”, se arată în analiza realizată de ucrainenii de la Conflict Intelligence Team.
Citește și: Ucraina pierde teren, dar nici Putin nu dispune de rezerve infinite: Unul din marile depozite de blindate ale Rusiei s-a golit complet
O analiză a Institutului de Studii Strategice de la Londra (RUSI) din primăvara acestui an arăta că rușii produc, în total, jur de 1.500 de tancuri pe an. Cifrele includ, pe lângă producția de la Uralvagonzavod și pe cea de la a doua fabrică - Omsktransmaș, din Siberia - unde sunt recondiționate modele mai vechi și scoase ca „noi” pe porțile fabricii. Astfel, „în privința tancurilor și a celorlalte vehicule blindate, aproximativ 80% nu sunt noi, ci vehicule mai vechi, recondiționate și modernizate, care provin din stocurile și depozitele armatei ruse”.
Trăgând linie, rușii au pierdut în trei ani peste 4.000 de tancuri (din care aproape 3.000 iremediabil distruse) și reușesc să producă cel mult 1.500 de tancuri pe an („noi”, plus modele recondiționate din depozite sau tancuri reparate după ce au fost avariate pe front).
În continuare, dacă vorbim doar despre blindate, Rusia - și Putin - continuă să se bazeze pe vasta moștenire a fostei armate sovietice, care există în zecile de depozite și așa-numite „ateliere de reparații” aflate în proximitatea marilor uzine de armament sau unități militare.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Aceste depozite și ateliere găzduiesc mii și mii de blindate și piese de artilerie (tancuri, mașini de luptă ale infanteriei, TAB-uri, vehicule de sprijin, tunuri autopropulsate etc.). Această resursă este folosită atât pentru completarea pierderilor (rușii scot din aceste depozite blindate care pot fi recondiționate, le modernizează și le trimit pe front, sau - în cazul celor complet inutilizabile - le folosesc pentru piese de schimb).
Deși imaginile comparative din satelit arată că principalele astfel de depozite s-au golit în ultimii trei ani, asta nu înseamnă că toate vehiculele au fost folosite pentru completarea pierderilor din Ucraina. Experții militari arată că unele din blindatele aflate pe „stoc” au fost, cel mai probabil, folosite pentru dotarea noilor unități care au fost formate recent în armata rusă dar care nu participă deloc (cu trupe sau echipament) la războiul ucrainean.
Conform analiștilor OSINT independenți, „output”-ul producției rusești de mașini blindate (altele decât tancuri) este e 1.100 - 1.400/an. Cifra include și blindatele „noi” (precum cele produse la Kurgamașzavod - uzină dedicată producției de mașini de luptă ale infanteriei), cât și blindate „vechi” scoase din depozite și modernizate.
Comparativ, armata germană și cea britanică dispuneau împreună, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, de circa 5-600 de tancuri, cu totul. De asemenea, armata franceză are în dotare, conform surselor deschise, în jur de 2-400 de tancuri.
Europei, cât mai multe drone: războiul din Ucraina a arătat că o armată trebuie să facă față unui consum de circa un milion de drone pe an
În privința dronelor - arma care a schimbat în Ucraina complet fața războiului modern - este de menționat că rușii consumă în Ucraina, conform rapoartelor periodice ale Statului Major al armatei ucrainene, în jur de 3.000 de drone kamikaze pe zi.
Ucrainenii pierd, de asemenea, în jur de 10.000 de drone pe lună în războiul cu Rusia (fie că vorbim despre drone „consumate” care și-au lovit țintele, fie de drone bruiate, scoase din uz ori doborâte de antiaeriana rusă).
În aceste condiții, atât Ucraina, cât și Rusia anunță sporirea continuă a producției de drone, la nivelul de circa 1 milion de drone pe an.
Țările europene sunt cu mult în urmă la acest capitol: recent, comisarul european pentru Apărare a avertizat că Europa trebuie să fie capabilă să producă „milioane de drone”, pentru a putea face unui eventual atac din partea Rusiei.
Astfel, conform Sky News, armata rusă ar putea fi pregătită să atace o țară membră NATO în următorii cinci ani, dacă va avea câștig de cauză în Ucraina: pierderile suferite de Rusia în acest război sunt încă prea mari, comparativ cu rata producției de război, pentru a-i permite lui Putin să facă „stocuri” suficiente pentru angajarea în alt conflict.
Care ar fi costurile unui prezumtiv conflict NATO-Rusia
Costul direct al distrugerilor provocate de un război între Rusia și NATO, explozia prețurilor la energie și haosul de pe piețele financiare ar produce pierderi de 1,5 trilioane (1.500 de miliarde) de dolari în economia globală în doar primul an al conflictului – pierderi aproape la fel de mari ca impactul total al invaziei Rusiei în Ucraina, potrivit unei analize Bloomberg Economics.
O invazie a trupelor rusești ar putea începe cu un incident înscenat menit să justifice lansarea unei operațiuni militare sau cu un atac hibrid. Rusia va ajunge în curând să producă mai multe obuze, drone și rachete decât are nevoie armata rusă pentru continuarea războiului din Ucraina, ceea ce înseamnă că își va putea umple stocurile în pregătirea unui viitor conflict cu NATO.
Un război Rusia-NATO rămâne puțin probabil în acest moment, în special pentru că Moscova nu își dorește să poarte două războaie în același timp. Dar unii generali și oficiali ruși au declarat public faptul că ambițiile lor imperialiste nu se limitează doar la Ucraina.
Statele membre ale NATO au convenit în această săptămână, cu prilejul summitului Alianței de la Haga, asupra creşterii treptate a cheltuielilor legate de apărare până la procentul de 5% din PIB până în anul 2035. Înţelegerea convenită astfel prevede creşterea de la 2% din PIB la 3,5% din PIB a angajamentului statelor membre pentru cheltuieli strict militare, plus 1,5% din PIB pentru cheltuieli de securitate într-un sens mai larg (investiții în infrastructură precum construcția de șosele, poduri, modernizare căi ferate etc.).
