Moștenirea economică a Papei Francisc
Papa Francisc, care a murit luni dimineață, a fost al 266-lea șef al Bisericii Catolice. A fost unul dintre cei mai liberali papi din istorie. De-a lungul celor 12 ani de pontificat, a vorbit deschis despre teme controversate sau chiar tabu în lumea creștină, precum avortul, dreptul minorităților sexuale și rolul femeilor în Biserică. De asemenea, pontiful a vorbit și despre schimbările climatice și imigrație. Dar, o parte a moștenirii sale a fost sensibilizarea și criticarea comunității globale de afaceri.
În calitatea sa de lider al Bisericii Catolice, Papa Francisc s-a întâlnit frecvent cu liderii mediului de afaceri, inclusiv cu șefi giganților tehnologici, precum Tim Cook și Eric Schmidt, reprezentanți ai sistemului financiar, ca Brian Moynihan de la Bank of America și Steve Schwarzman de la Blackstone, și reprezentanții marilor companii petroliere, printre care ExxonMobil, Chevron și BP. A folosit aceste întâlniri pentru a construi punți, dar nu s-a sfiit să critice ceea ce el considera excesele capitalismului modern, arată The New York Times.
Deși lumea nu se gândește la un papă ca la un actor implicat în lumea afacerilor, Francisc a fost. În calitatea sa de lider instituțional și politic global, Papa Francisc a sfidat această percepție și a contestat practicile tradiționale de business și a susținut sistemele financiare care acordă prioritate demnității umane în dauna marjelor de profit.
În îndemnul său apostolic din 2013 „Evangelii Gaudium” a criticat faimoasa teorie „Trickle-down economics”. Aceasta sugerează că beneficiile economice oferite segmentelor superioare ale societății, precum reduceri de taxe pentru cei bogați sau stimulente pentru companii, vor duce la creșterea investițiilor și, în cele din urmă, la crearea de locuri de muncă, de care vor beneficia cei mai puțin privilegiați. Practic, prin susținerea celor bogați, întreaga economie va beneficia, inclusiv persoanele cu venituri mici.
Papa Francisc a arătat însă că acest sistem nu a fost niciodată confirmat în practică și „exprimă o încredere crudă și naivă în bunătatea celor care dețin puterea economică”, scrie The Washington Post.
Această critică a reprezentat o schimbare semnificativă a modului în care Biserica s-a poziționat în raport cu sistemele economice moderne, iar pontiful a susținut mereu modelele economice care servesc oamenii, și nu invers, potrivit publicației Money Talks.
De altfel, Francisc le-a reamintit constant liderilor de afaceri că nu-i uite pe săraci. Într-o scrisoare către liderii lumii reuniți la Davos, în cadrul Forumului Economic Mondial din 2020, el arăta că „nu trebuie să permitem niciodată ca cultura prosperității să ne ucidă, să ne facă incapabili să simțim compasiune față de strigătul săracilor, să plângem pentru durerea altor oameni și să simțim nevoia de a-i ajuta, ca și cum toate acestea ar fi responsabilitatea altcuiva și nu a noastră”.
De asemenea, anul trecut, el a spus unui grup de antreprenori că „puțină filantropie” nu este suficientă pentru a compensa obligațiile companiilor față de cei nevoiași.
Criticile Papei Francisc au vizat în mod deosebit ceea ce el a numit „idolatria banilor” în cadrul sistemelor financiare mondiale. Sub conducerea sa, a făcut presiuni pentru reformarea Băncii Vaticanului, care s-a aliniat la standardele internaționale de transparență pentru a oferi un exemplu instituțiilor financiare internaționale.
În același timp, a făcut eforturi pentru a crește incluziunea financiară, pledând pentru sisteme care să extindă serviciile bancare către comunitățile marginalizate. Această susținere a contribuit la creșterea inițiativelor de microfinanțare și a soluțiilor fintech menite să deservească persoanele care în mod normal nu ar avea acces la un credit, mai arată Money Talks.
Pe de altă parte, Papa a lăudat unele elemente ale economiei moderne. În linii mari, a descris afacerile drept ”o vocație nobilă” și internetul ca pe „un dar de la Dumnezeu”. Francisc s-a arătat entuziasmat de promisiunile inteligenței artificiale, dar a avertizat că aceasta ar putea extinde inegalitatea la nivel global. Totodată, a îndemnat guvernele lumii să supravegheze cu atenție dezvoltarea inteligenței artificiale deoarece această tehnologie conține „o umbră a răului” prin capacitatea sa de a răspândi dezinformarea, ceea ce ar putea contribui la o „criză tot mai mare a adevărului în forumul public”.
Pe măsură ce internetul, automatizarea și economia muncii la cerere (gig economy) au transformat piața muncii, Papa Francisc a fost o voce puternică care a pledat pentru demnitatea muncitorilor – a cerut în mod regulat salarii echitabile, ore de lucru rezonabile și dreptul de a se reuni în sindicate. El a susținut mereu că economia ar trebui să servească mai degrabă demnitatea umană, în loc să o subordoneze.
Pozițiile sale au influențat discuțiile despre drepturile lucrătorilor din economia digitală și au determinat companiile să reconsidere modul în care tratau forța de muncă.
Dar cel mai vizibil impact economic a venit din susținerea sa pentru mediu. Enciclica „Laudato Si” din 2015 a fost nu doar o declarație religioasă, ci o provocare directă pentru modelele de afaceri din întreaga lume. Papa Francisc a susținută că există o legătură directă între degradarea mediului și activitățile economice, care acordă prioritate profitului pe termen scurt în detrimentul durabilității pe termen lung.
El a subliniat că impactul problemelor de mediu este inegal, cele mai grave efecte fiind resimțite de cei mai săraci oameni.
În enciclica sa din 2015 a insistat că protejarea mediului și a celor afectați de distrugerea mediului este un imperativ moral pentru creștini și pentru umanitate.
Enciclica a influențat politicile de sustenabilitate corporativă și a oferit un suport pentru creșterea importanței protecției mediului, impactului social și guvernanței corporatiste în evaluarea performanței afacerilor.
Moștenirea Papei Francisc este semnificativă pentru că a direcționat politicile economice spre demnitatea umană, redistribuție echitabilă și sustenabilitatea mediului, dar și pentru că a oferit cadre morale care i-au influențat deopotrivă pe liderii de business, factorii de decizie și pe consumatori.
