O nouă înșelătorie telefonică face ravagii în România. Victimele sunt anunțate că au acțiuni uitate în conturi deschise în anii '90
Campania de fraudă prin apeluri telefonice din partea unor infractori care spun că sunt reprezentanţi ai Bursei de Valori sau ai SIF Muntenia continuă, aceştia folosind drept pretext presupuse acţiuni vechi pe care victima le-ar deţine din perioada cuponiadei din anii '90, dar despre care a uitat, avertizează Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC).
Infractorii folosesc metoda vishing, care constă în apeluri telefonice centrate pe convingerea utilizatorilor români să partajeze atacatorilor date cu caracter sensibil, în special pe cele bancare.
Victima este contactată sub pretextul deținerii unor acţiuni mai vechi pe care le-ar fi plasat în perioada cuponiadei din anii '90, dar despre care a uitat. Apelanții se dau drept reprezentanți din partea SIF Muntenia sau a Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Atacatorii susţin că aceste acţiuni s-au apreciat foarte mult ca valoare, însă pentru a le vinde şi a încasa sumele respective, victima trebuie să urmeze un proces la îndrumarea infractorilor. Bineînţeles, în realitate nu există aceste acţiuni, iar atacatorii cer victimei să instaleze pe dispozitiv anumite aplicaţii false, care folosesc identitatea vizuală a entităţilor impersonate şi care au ca scop prejudicierea financiară a acesteia.
Recomandări DNSC
Victimele acestei înșelătorii au la dispoziție câteva metode prin care pot rezolva această situație neplăcută.
„În cazul în care aţi furnizat date de card, sesizaţi imediat banca, iar dacă aţi fost păgubit depuneţi o plângere la Poliţie (fizic sau la [email protected]) şi notificaţi DNSC (telefon 1911 sau prin platforma PNRISC)", transmit reprezentanţii DNSC.
În acest context, DNSC face următoarele recomandări:
- să nu fie instalate aplicaţii sau programe la solicitarea apelanţilor, în special dacă se cere acest lucru în regim de urgenţă şi cu explicaţii vagi;
- să nu fie furnizate niciodată telefonic date cu caracter sensibil (date personale, de autentificare sau de carduri bancare), în urma unor apeluri suspecte, chiar dacă par a proveni de la instituţii de încredere;
- să se verifice întotdeauna autenticitatea apelurilor de la o autoritate sau instituţie, printr-un canal de comunicare separat, în special dacă se solicită date cu caracter sensibil;
- să se raporteze astfel de apeluri către organizaţia a cărei identitate este folosită pentru a atrage atenţia cât mai rapid asupra noilor scenarii folosite de atacatori în astfel de iniţiative frauduloase.
Informarea și raportarea unor astfel de incidente rămân cea mai bună metodă de prevenție.
